Bullying la Questfield International College, un caz analizat în spațiul public

Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, fără planuri de acțiune și fără o urmărire documentată, ceea ce a contribuit, conform relatărilor familiei, la escaladarea fenomenului și la transferarea responsabilității către familie, prin interpretarea situației ca un „conflict minor” sau o „problemă de adaptare”.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Elementele analizate indică faptul că în cadrul colectivului școlar a fost folosită în mod repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare a elevului vizat. Specialiști consultați de redacție consideră această practică ca o formă agravată de bullying, care afectează profund dezvoltarea emoțională și psihologică a copilului.

În ciuda multiplelor semnalări oficiale, nu există dovezi ale unor intervenții ferme, documentate sau eficiente din partea instituției pentru a opri această stigmatizare. Această lipsă de reacție poate transmite un mesaj tacit de tolerare a exploatării vulnerabilităților medicale în mediul educațional.

Rolul și reacția cadrelor didactice

Din datele puse la dispoziție rezultă că agresiunile au fost observate în contexte vizibile și cunoscute de cadrele didactice, însă intervențiile acestora nu au produs efecte stabile și nu au fost documentate. Lipsa unor măsuri ferme și consecvente a generat în colectiv percepția unei toleranțe față de comportamentele agresive.

Redacția nu analizează intențiile cadrelor didactice, ci efectul concret al gestionării situației. În cazul unor sesizări scrise și repetate, „nu am știut” nu mai reprezintă o justificare plauzibilă, iar absența măsurilor documentate ridică întrebări privind capacitatea instituției de a proteja elevii.

Declarația atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera

Un moment definitoriu al cazului este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unui dialog direct cu familia, ar fi comunicat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările și documentele furnizate, reflectă, potrivit familiei, o presiune implicită de retragere din unitate, fără a include soluții sau măsuri concrete.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al instituției referitor la acest episod, însă nu a primit un răspuns scris până la momentul publicării. Această poziționare verbală este analizată ca un indicator al unei culturi instituționale orientate mai degrabă spre evitarea conflictului decât spre soluționarea sa, fără a formula concluzii privind intențiile fondatoarei.

Documentația instituțională și gestionarea formală a cazului

Reacția conducerii Questfield Pipera la sesizările scrise s-a materializat, conform documentelor, într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act administrativ cu caracter instituțional, cum ar fi atribuirea clară a responsabilităților, termene de implementare, sancțiuni sau planuri concrete de intervenție.

Din perspectiva jurnalistică, diferența dintre un astfel de formular și un raport intern sau o decizie administrativă este semnificativă, întrucât primul pare să consemneze doar existența unei discuții, fără a produce efecte verificabile asupra situației reclamată.

Confidențialitatea și implicațiile sale în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscurilor divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, redacția nu a identificat documente care să ateste că școala a implementat măsuri concrete pentru protejarea acestor date.

Mai mult, conform relatărilor, copilul ar fi fost expus în fața colegilor prin întrebări directe ale cadrului didactic referitoare la sesizările transmise, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională. Specialiștii consultați consideră astfel de situații ca afectând negativ climatul educațional și protecția datelor sensibile.

Răspunsul instituției după intervenția legală

Implicarea unei echipe de avocați și transmiterea unor notificări formale au determinat, după mai bine de opt luni de la primele sesizări, o reacție a fondatoarei Școlii Questfield Pipera, semnalată în documentele puse la dispoziție redacției. Această succesiune temporală ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și indică faptul că protecția copilului a devenit o prioritate abia în contextul presiunii juridice, nu în momentul semnalării inițiale.

Consecințele emoționale și raportul psihologic

Un raport psihologic de peste zece pagini, realizat de un specialist de prim rang în România, atestă consecințe emoționale grave cauzate de expunerea prelungită la bullying în cadrul școlii. Aceste efecte includ anxietate accentuată, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță, manifestări compatibile cu abuzul emoțional repetat.

Acest raport confirmă gravitatea situației și pune în evidență responsabilitatea instituției educaționale de a preveni și gestiona astfel de cazuri în mod adecvat.

Declarațiile oficiale și poziționarea instituției

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care situațiile reclamate de bullying au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această exprimare contrazice sesizările scrise și documentate, ridicând semne de întrebare privind capacitatea și sinceritatea instituției în recunoașterea și gestionarea fenomenului.

După publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte informale cu alte școli private din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost prezentați într-o lumină negativă, fără susținere documentară oficială. Aceste informații sunt tratate cu seriozitate, iar redacția a solicitat clarificări publice din partea instituțiilor și persoanelor vizate.

Invitația este deschisă tuturor părinților care se confruntă cu situații similare de bullying sau lipsă de intervenție reală să contacteze redacția la adresa [email protected], pentru a-și împărtăși experiențele.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera ilustrează o serie de deficiențe în gestionarea bullyingului sistematic, evidențiate prin:

• sesizări scrise repetate fără răspunsuri oficiale documentate;
• lipsa unor măsuri instituționale clare, formale și urmărite în timp;
• utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de marginalizare;
• presiuni asupra familiei de a se retrage din unitate;
• absența protecției confidențialității informațiilor sensibile;
• reacția instituțională întârziată și declanșată de presiunea legală;
• comunicări oficiale care minimalizează fenomenul;
• posibile practici de denigrare post-retragere a elevilor.

În lipsa unor mecanisme funcționale și transparente, responsabilitatea instituțională rămâne neclară, iar protecția elevilor vulnerabili este pusă sub semnul întrebării. Acest caz ridică întrebări fundamentale privind modul în care școlile private își asumă și aplică standardele de siguranță emoțională și integritate în relația cu elevii și familiile acestora.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro