Efectele Schimbărilor Climatice Asupra Biodiversității
Schimbările climatice pun o presiune imensă asupra biodiversității din România. Ecosistemele, deja fragile, sunt supuse unor transformări rapide, iar speciile se luptă să se adapteze. Impactul este resimțit la toate nivelurile, de la modificări subtile în comportamentul animalelor și al plantelor, până la schimbări majore în distribuția și abundența speciilor. E important să înțelegem că aceste schimbări nu sunt doar teoretice; ele au consecințe reale asupra funcționării ecosistemelor și asupra serviciilor pe care acestea ni le oferă.
Modificări Fenologice
Unul dintre primele semne ale impactului schimbărilor climatice este reprezentat de modificările fenologice. Practic, vorbim despre schimbări în calendarul natural al evenimentelor biologice. Plantele înfloresc mai devreme, păsările migrează mai devreme, insectele apar mai devreme. Aceste dereglări pot duce la dezechilibre în lanțurile trofice, deoarece speciile interacționează într-un mod diferit față de cum o făceau înainte. De exemplu, dacă o plantă înflorește mai devreme, insectele polenizatoare ar putea să nu fie pregătite să o polenizeze la timp, ceea ce ar afecta reproducerea plantei. E un efect domino care poate avea consecințe grave.
Schimbări în Abundența și Distribuția Speciilor
Pe măsură ce clima se schimbă, unele specii se vor simți mai bine în anumite zone, în timp ce altele vor fi nevoite să se mute sau, în cel mai rău caz, să dispară. Vedem deja cum unele specii de plante și animale se deplasează spre altitudini mai mari sau spre nord, în căutarea unor condiții climatice mai favorabile. Această migrație a speciilor poate duce la competiție cu speciile locale, la modificarea structurii comunităților și la pierderea biodiversității. E un proces complex, cu multe necunoscute, dar un lucru e cert: investițiile inteligente sunt necesare pentru a proteja speciile vulnerabile.
Impactul Asupra Compoziției Comunității
Schimbările climatice nu afectează doar speciile individuale, ci și modul în care acestea interacționează în cadrul comunităților. Unele specii pot deveni mai dominante, în timp ce altele pot deveni mai rare. Aceasta poate duce la modificări în structura și funcționarea ecosistemelor. De exemplu, o creștere a temperaturii apei poate favoriza dezvoltarea algelor toxice, care pot afecta negativ alte organisme acvatice. Sau, seceta prelungită poate duce la moartea arborilor, ceea ce va afecta speciile care depind de acești arbori pentru hrană sau adăpost. E un lanț de evenimente care poate avea consecințe imprevizibile.
Impactul Schimbărilor Climatice Asupra Ecosistemelor Terestre
Schimbările climatice pun o presiune enormă asupra ecosistemelor terestre din România. Nu e vorba doar de temperaturi mai ridicate, ci de un întreg lanț de evenimente care afectează modul în care funcționează natura. Ecosistemele, de la păduri seculare la pajiști alpine, sunt supuse unor transformări rapide, iar unele dintre ele ar putea să nu mai arate niciodată la fel. Impactul este resimțit la toate nivelurile, de la speciile individuale până la funcțiile esențiale pe care aceste ecosisteme le oferă.
Alterarea Habitatelor
Habitatul natural al multor specii este în pericol. Zonele împădurite, de exemplu, sunt afectate de secete prelungite și incendii de vegetație, ceea ce duce la pierderea unor suprafețe întinse. Aceste evenimente extreme nu doar că distrug direct habitatele, dar și modifică structura și compoziția acestora. Animalele și plantele sunt forțate să se adapteze rapid sau să migreze, iar cele care nu reușesc sunt condamnate. E ca și cum le-am schimba casa peste noapte, fără să le dăm timp să se pregătească. Schimbările climatice pot agrava eroziunea solului, scăderea materiei organice, salinizarea, pierderea biodiversității solului, alunecările de teren, deșertificarea și inundațiile.
Fragmentarea Ecosistemelor
Pe lângă distrugerea directă a habitatelor, schimbările climatice contribuie și la fragmentarea acestora. Construirea de drumuri, orașe și alte infrastructuri separă zonele naturale, împiedicând migrația animalelor și răspândirea plantelor. Această fragmentare face ca populațiile să devină mai mici și mai izolate, ceea ce le face mai vulnerabile la dispariție. E ca și cum am rupe o pădure în bucăți mici, fiecare bucată fiind mai greu de susținut pe termen lung. Până în 2025, francizele internaționale vor avea un impact semnificativ asupra economiei românești, contribuind la transformarea preferințelor consumatorilor și generând noi oportunități de afaceri.
Efecte Asupra Serviciilor Ecosistemice
Ecosistemele terestre ne oferă o mulțime de servicii esențiale, de la aer curat și apă potabilă până la polenizare și controlul inundațiilor. Schimbările climatice afectează capacitatea ecosistemelor de a furniza aceste servicii. De exemplu, pădurile joacă un rol important în absorbția dioxidului de carbon, dar, dacă sunt distruse de incendii sau secete, ele pot deveni surse de emisii. Asta înseamnă că lupta împotriva schimbărilor climatice devine și mai dificilă. Impactul schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea temperaturilor la suprafața mării, acidificarea oceanelor și schimbarea curenților și a regimului vântului, vor modifica în mod semnificativ structura fizică și biologică a oceanelor. Aceste schimbări vor avea un impact inevitabil asupra ecosistemelor costiere și marine, cu consecințe socioeconomice majore pentru multe regiuni.
Schimbările Climatice și Agricultura României
Seceta și Efectele Sale
Agricultura României resimte din plin efectele schimbărilor climatice, iar seceta este una dintre cele mai mari provocări. Anii secetoși au devenit mai frecvenți și mai severi, afectând culturile agricole și producția alimentară. Seceta prelungită duce la pierderi semnificative pentru fermieri, și asta se vede în prețurile din magazine. E nevoie de o analiză mai atentă a startup-urilor tech din România care pot oferi soluții pentru gestionarea apei.
Adaptarea Culturilor la Schimbări
Pentru a face față acestor provocări, este esențial să ne adaptăm culturile la noile condiții climatice. Asta înseamnă să cultivăm soiuri mai rezistente la secetă și la temperaturi extreme. Fermierii trebuie să investească în sisteme de irigații eficiente și să adopte practici agricole durabile. E un proces greu, dar necesar, dacă vrem să avem securitate alimentară pe termen lung.
Impactul asupra Securității Alimentare
Schimbările climatice pun o presiune enormă asupra securității alimentare a României. Seceta și alte fenomene meteorologice extreme pot reduce drastic producția agricolă, ceea ce duce la creșterea prețurilor și la dificultăți în asigurarea hranei pentru populație. E nevoie de o strategie națională coerentă pentru a proteja agricultura și a asigura accesul la alimente pentru toți românii. Situația e complicată, dar nu imposibil de gestionat, dacă ne mobilizăm la timp.
Fenomenul Insulei de Căldură Urbane
Cauze și Consecințe
Ei bine, fenomenul insulei de căldură urbane (ICU) e ceva ce am observat cu toții, mai ales vara. Practic, orașele sunt mai calde decât zonele rurale din jur. De ce? Păi, avem o grămadă de beton și asfalt care absorb căldura soarelui ziua și o eliberează noaptea. Plus, clădirile blochează vântul, iar activitățile umane, cum ar fi traficul și aerul condiționat, generează căldură suplimentară. Consecințele sunt destul de serioase, de la disconfort termic până la creșterea consumului de energie pentru răcire. E un cerc vicios, practic.
Efecte Asupra Sănătății Publice
Căldura asta suplimentară din orașe nu e doar neplăcută, ci și periculoasă pentru sănătate. Valurile de căldură pot duce la deshidratare, insolație și chiar deces, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și copiii mici. Problemele respiratorii se agravează din cauza poluării atmosferice, care e mai intensă în zonele urbane. Și, să nu uităm de stresul termic, care afectează starea de spirit și productivitatea. E important să fim conștienți de impactul asupra sănătății și să ne protejăm.
Strategii de Mitigare
Din fericire, există soluții pentru a reduce efectul insulei de căldură urbane. Plantarea de copaci și crearea de spații verzi ajută la umbrirea clădirilor și la răcorirea aerului prin evapotranspirație. Materialele de construcție reflectorizante, cum ar fi vopseaua albă pentru acoperișuri, pot reduce absorbția căldurii solare. De asemenea, îmbunătățirea ventilației urbane și promovarea transportului public pot contribui la diminuarea fenomenului. E nevoie de o abordare integrată și de implicarea tuturor pentru a face orașele mai locuibile și mai sustenabile. Trebuie să ne gândim serios la adaptarea culturilor la noile condiții climatice.
Schimbările Climatice și Resursele de Apă
Schimbările climatice pun o presiune tot mai mare pe resursele de apă din România. Nu e un secret pentru nimeni că avem parte de veri mai toride și ierni mai blânde, iar asta se vede direct în cantitatea și calitatea apei disponibile. E o problemă serioasă, mai ales că apa e vitală pentru agricultură, industrie și, bineînțeles, pentru consumul casnic. Evenimentele organizate de Institutul de Geografie sunt un bun punct de plecare pentru a discuta aceste probleme.
Variabilitatea Precipitațiilor
Una dintre cele mai mari provocări este variabilitatea tot mai mare a precipitațiilor. Pe de o parte, avem perioade lungi de secetă, care afectează grav culturile agricole și duc la scăderea nivelului râurilor și lacurilor. Pe de altă parte, avem parte de ploi torențiale și inundații, care nu doar că distrug gospodării și infrastructură, dar și poluează sursele de apă potabilă. E un cerc vicios care se agravează de la an la an. Anul trecut a fost un exemplu perfect, cu secetă prelungită urmată de inundații devastatoare. E clar că trebuie să ne adaptăm și să găsim soluții pentru a gestiona mai bine resursele de apă în aceste condiții extreme.
Contaminarea Apelor
Pe lângă problemele legate de cantitate, avem și probleme legate de calitatea apei. Schimbările climatice pot agrava contaminarea apelor, fie prin creșterea temperaturii apei, care favorizează dezvoltarea algelor toxice, fie prin intensificarea eroziunii solului, care duce la scurgerea de pesticide și fertilizatori în râuri și lacuri. Apoi, mai sunt și deșeurile industriale și menajere, care ajung în apele de suprafață și subterane, poluând ecosistemele acvatice și punând în pericol sănătatea publică. E nevoie de măsuri mai stricte de control și monitorizare a calității apei, dar și de investiții în sisteme de epurare moderne.
Gestionarea Resurselor Acvatice
Soluția nu e simplă, dar e clar că trebuie să acționăm rapid și eficient. E nevoie de o strategie națională de gestionare a resurselor acvatice, care să țină cont de efectele schimbărilor climatice și să prioritizeze utilizarea durabilă a apei. Asta înseamnă investiții în infrastructură de irigații eficientă, promovarea practicilor agricole care economisesc apă, protejarea zonelor umede și a pădurilor de protecție a apelor, dar și educarea populației cu privire la importanța economisirii apei. E un efort comun, care necesită implicarea autorităților, a fermierilor, a industriei și a fiecărui cetățean în parte. Trebuie să ne gândim serios la securitatea alimentară pe termen lung.
Efectele Schimbărilor Climatice Asupra Ecosistemelor Acvatice
Încălzirea Apelor
Încălzirea apelor este una dintre cele mai evidente consecințe ale schimbărilor climatice asupra ecosistemelor acvatice. Această creștere a temperaturii apei poate avea efecte devastatoare asupra vieții acvatice, deoarece multe specii au intervale specifice de temperatură pe care le pot tolera. Gândește-te la peștii care preferă apele reci, cum ar fi păstrăvul – ei sunt direct afectați. Apele mai calde pot duce la scăderea nivelului de oxigen dizolvat, ceea ce sufocă peștii și alte organisme acvatice. E ca și cum ai încerca să respiri într-o cameră în care aerul se rarefiază treptat. Impactul asupra sănătății ecosistemelor acvatice este semnificativ, afectând întregul lanț trofic.
Dispariția Speciilor Acvatice
Schimbările climatice contribuie la dispariția speciilor acvatice într-un ritm alarmant. Pe măsură ce habitatele se modifică și condițiile devin mai puțin favorabile, multe specii nu reușesc să se adapteze suficient de repede. Acidificarea oceanelor, cauzată de absorbția excesivă de dioxid de carbon, afectează în special organismele marine cu cochilii sau schelete calcaroase, cum ar fi coralii și moluștele. E ca și cum le-ai dizolva încet casa. Distribuția speciilor de animale se schimbă, unele specii migrează în căutarea unor condiții mai bune, în timp ce altele pur și simplu dispar din anumite zone.
Impactul Asupra Pescuitului
Impactul schimbărilor climatice asupra pescuitului este unul dintre cele mai palpabile efecte socio-economice. Modificările temperaturii apei și ale curenților oceanici pot schimba distribuția geografică a peștilor, afectând direct comunitățile care depind de pescuit pentru trai. Unele specii pot deveni mai rare sau chiar să dispară din anumite zone, în timp ce altele pot apărea în locuri noi. E ca și cum ai muta un magazin dintr-o zonă aglomerată într-o zonă pustie – afacerea va suferi. Aceste schimbări pot duce la conflicte între pescari și la pierderi economice semnificative. Adaptarea culturilor la schimbări este esențială pentru a asigura securitatea alimentară și stabilitatea economică a comunităților de pescari.
Schimbările Climatice și Fenomenele Meteorologice Extreme
Creșterea Frecvenței Furtunilor
Am observat cu toții, cred, că vremea e din ce în ce mai ciudată. Nu mai sunt iernile ca iernile, verile sunt un cuptor, și parcă furtunile vin una după alta. Ei bine, nu ni se pare. Rapoartele arată clar: frecvența furtunilor severe este în creștere, mai ales în estul și nordul țării. Cercetătorii spun că asta se va intensifica, și că trebuie să ne pregătim pentru impact asupra agriculturii și a infrastructurii. E important să fim conștienți de acordurile internaționale și să ne informăm despre cum ne putem proteja.
Valuri de Căldură și Secetă
Valurile de căldură… cine nu le-a simțit pe piele? Anul trecut a fost groaznic, și se pare că nu va fi mai bine. Durata și frecvența zilelor caniculare au crescut semnificativ, mai ales în sud-vest și est. Asta înseamnă probleme mari pentru sănătate, dar și pentru economie. Seceta e o altă problemă majoră, cu suprafețe afectate din ce în ce mai mari. Seceta din 2018-2021 a fost cea mai lungă înregistrată, cu efecte devastatoare asupra agriculturii. Trebuie să ne gândim serios la securitatea alimentară și la cum ne adaptăm culturile.
Inundații și Eroziune
Pe lângă secetă și căldură, avem și reversul medaliei: inundații. Schimbările climatice duc la o variabilitate mai mare a precipitațiilor, ceea ce înseamnă că putem avea perioade lungi de secetă, urmate de ploi torențiale care provoacă inundații. Asta duce la eroziunea solului, distruge culturile și afectează infrastructura. E un cerc vicios, și trebuie să găsim soluții pentru gestionarea resurselor acvatice și pentru a proteja zonele vulnerabile.
Impactul Schimbărilor Climatice Asupra Sănătății Publice
Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, ci și una de sănătate publică. Efectele se resimt din ce în ce mai acut, iar impactul asupra sănătății oamenilor este divers și îngrijorător. De la boli transmisibile până la probleme respiratorii și stres termic, schimbările climatice pun o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate și asupra bunăstării individuale.
Bolile Transmisibile
Creșterea temperaturilor și modificările în regimul precipitațiilor pot favoriza răspândirea bolilor transmisibile. Vectori precum țânțarii și căpușele se pot adapta mai ușor la noile condiții climatice, extinzându-și arealul geografic și transmițând boli precum febra West Nile sau boala Lyme în zone unde anterior nu erau prezente. E important să monitorizăm răspândirea bolilor și să ne pregătim pentru a face față acestor provocări.
Probleme Respiratorii
Calitatea aerului este afectată de schimbările climatice, cu o creștere a concentrațiilor de ozon troposferic și particule fine, mai ales în zonele urbane. Acestea pot agrava afecțiunile respiratorii preexistente, cum ar fi astmul sau bronșita cronică, și pot crește riscul de apariție a unor noi cazuri. Poluarea atmosferică exacerbată de valurile de căldură poate duce la o creștere a numărului de internări în spital și a deceselor. Trebuie să ne gândim serios la cum reducem poluarea din orașe.
Stresul Termic
Valurile de căldură devin tot mai frecvente și intense, reprezentând un pericol major pentru sănătatea publică, în special pentru persoanele vârstnice, copiii mici și persoanele cu afecțiuni cronice. Stresul termic poate duce la deshidratare, insolație, epuizare termică și, în cazuri extreme, chiar la deces. E nevoie de măsuri de protecție și de informare a populației cu privire la riscurile asociate cu temperaturile extreme. Ar trebui să ne asigurăm că avem sisteme de avertizare funcționale și eficiente.
Măsuri de Adaptare la Schimbările Climatice
Politici Naționale și Strategii
Adaptarea la schimbările climatice necesită o abordare coordonată la nivel național. România a început să implementeze politici și strategii pentru a reduce vulnerabilitatea și a spori reziliența. Totuși, e nevoie de o viziune integrată, după cum arată raportul „Starea Climei. România, 2024”. Lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Eforturile se concentrează pe eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, dar mai sunt multe de făcut. Antreprenoriatul românescse dezvoltă rapid, oferind soluții inovatoare pentru un viitor sustenabil.
Rolul Comunităților Locale
Adaptarea nu este doar responsabilitatea guvernelor. Comunitățile locale joacă un rol esențial în implementarea măsurilor de adaptare. Ele sunt cele mai apropiate de problemele concrete și pot identifica soluții adaptate la specificul local. Educația și sensibilizarea sunt componente importante ale procesului de adaptare. E nevoie ca oamenii să fie conștienți de vulnerabilitatea lor și de măsurile pe care le pot lua. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională. E nevoie de o schimbare de mentalitate. Sectorul energeticeste central în această tranziție.
Inovații Tehnologice
Inovațiile tehnologice pot juca un rol important în adaptarea la schimbările climatice. Acestea pot oferi soluții pentru gestionarea resurselor de apă, protejarea culturilor agricole și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acțiunile de combatere a schimbărilor climatice oferă întreprinderilor noi oportunități de a dezvolta produse și servicii care să contribuie atât la reducerea emisiilor, cât și la adaptarea la o lume din ce în ce mai caldă. E nevoie de o actualizare a competențelor profesionale pentru a profita de aceste oportunități. De exemplu, în agricultură, alte specii de plante care se adaptează mai ușor la perioadele cu secetă, trebuie să acționăm la aducerea pe scară mare și nu regională a emisiilor de gaze cu efect de seră. Adaptarea culturilorla schimbări este esențială pentru securitatea alimentară.
Percepția Publicului Asupra Schimbărilor Climatice
Conștientizarea și Educația
Observăm o creștere a conștientizării publice despre schimbările climatice, dar asta nu se traduce automat în acțiuni concrete. Mulți oameni înțeleg că există o problemă, dar nu știu exact ce pot face sau cum îi afectează personal. E nevoie de mai multă educație, una care să explice clar impactul asupra vieții de zi cu zi și să ofere soluții practice. E important să se discute despre cum temperaturi ridicate afectează sănătatea, cum seceta influențează agricultura și cum inundațiile ne pot afecta casele.
Prioritățile Cetățenilor
Deși mulți români sunt conștienți de schimbările climatice, preocupările economice, cum ar fi inflația sau locurile de muncă, tind să aibă prioritate. E greu să te gândești la viitorul planetei când ai facturi de plătit. Trebuie să găsim modalități de a integra acțiunile climatice în politicile economice, astfel încât să nu mai fie văzute ca o povară, ci ca o oportunitate de dezvoltare durabilă. Oamenii trebuie să vadă beneficii concrete, cum ar fi facturi mai mici la energie sau locuri de muncă în sectorul verde.
Implicarea în Acțiuni Climaterice
Implicarea publicului în acțiuni climatice este încă limitată. Mulți oameni se simt neputincioși sau cred că e responsabilitatea guvernelor să rezolve problema. E important să încurajăm inițiativele locale, să sprijinim organizațiile neguvernamentale și să oferim platforme pentru ca oamenii să se implice activ. Fie că e vorba de plantarea de copaci, reducerea consumului de energie sau susținerea produselor locale, fiecare acțiune contează. Trebuie să creăm un sentiment de apartenență și responsabilitate comună, astfel încât fiecare să se simtă parte a soluției.
Colaborarea Internațională în Combaterea Schimbărilor Climatice
Acorduri și Tratatate Internaționale
Schimbările climatice nu se opresc la granițe, așa că nici eforturile noastre nu ar trebui. Colaborarea internațională este esențială pentru a aborda această problemă globală. Acordurile și tratatele internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris, stabilesc obiective comune și mecanisme de cooperare între țări. România, ca stat membru al Uniunii Europene, este parte a acestor eforturi globale, angajându-se să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să contribuie la obiectivele climatice globale. E un fel de "toți pentru unul, unul pentru toți", dar cu planeta la mijloc. Comisia Europeană are o pagină dedicată consecințelor schimbărilor climatice, unde puteți găsi mai multe informații.
Proiecte Regionale
Dincolo de acordurile globale, proiectele regionale joacă un rol important în combaterea schimbărilor climatice. Aceste inițiative permit țărilor vecine să colaboreze la probleme specifice regiunii, cum ar fi gestionarea resurselor de apă sau adaptarea la efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii. România participă la diverse proiecte regionale, lucrând cu țările din Balcani și din Europa de Est pentru a dezvolta soluții comune și a împărtăși bune practici. E ca atunci când mai mulți vecini se unesc să repare un drum, doar că drumul ăsta e viitorul nostru. Sprijinul public este esențial pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice.
Parteneriate pentru Sustenabilitate
Combaterea schimbărilor climatice necesită o abordare integrată, care implică nu doar guvernele, ci și sectorul privat, organizațiile neguvernamentale și comunitățile locale. Parteneriatele pentru sustenabilitate reunesc aceste părți interesate pentru a dezvolta și implementa soluții inovatoare. De exemplu, companiile pot investi în tehnologii verzi, organizațiile neguvernamentale pot derula campanii de conștientizare, iar comunitățile locale pot adopta practici durabile. România are nevoie de astfel de parteneriate pentru a accelera tranziția către o economie verde și pentru a construi un viitor mai sustenabil. E ca atunci când strângi o echipă de supereroi, fiecare cu puterile lui, ca să salvezi lumea. E important să ne amintim că educația joacă un rol important în reducerea vulnerabilității la schimbările climatice.
Colaborarea internațională este esențială pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Țările trebuie să lucreze împreună pentru a găsi soluții eficiente și durabile. Fiecare dintre noi poate contribui la această cauză, fie că este vorba de reducerea consumului de energie sau de sprijinirea inițiativelor ecologice. Vino pe site-ul nostru pentru a descoperi cum poți face o diferență!
Întrebări Frecvente
Ce sunt schimbările climatice?
Schimbările climatice se referă la modificările pe termen lung ale temperaturii și vremii pe Pământ, cauzate în principal de activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili.
Cum afectează schimbările climatice biodiversitatea din România?
Schimbările climatice amenință multe specii de plante și animale, provocând modificări în comportamentul și distribuția acestora.
Ce impact au schimbările climatice asupra agriculturii?
Acestea pot duce la secetă, care afectează recoltele și poate compromite securitatea alimentară.
Ce este insula de căldură urbană?
Este un fenomen prin care orașele devin mai calde decât zonele rurale din jur, din cauza suprafețelor de beton și asfalt.
Care sunt efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice?
Schimbările climatice pot provoca probleme de sănătate, cum ar fi boli respiratorii și stres termic, mai ales în timpul valurilor de căldură.
Cum influențează schimbările climatice resursele de apă?
Acestea pot provoca variații în precipitații, ceea ce duce la secetă și contaminarea surselor de apă.
Ce măsuri pot fi luate pentru a combate schimbările climatice?
Este important să implementăm politici de mediu, să promovăm energii regenerabile și să educăm comunitățile despre importanța acțiunii climatice.
Cum percepe publicul problemele legate de schimbările climatice?
Deși mulți români recunosc problema, doar câțiva o consideră o prioritate, fiind mai preocupați de probleme economice imediate.
